Scrutatio

Venerdi, 2 maggio 2025 - Sant´ Atanasio ( Letture di oggi)

Lu Santo Vancieliu secunnu Matteo 7


1UN jaticriticannu, si nun vulitiesere criticati.2Ppecchì a secunna de lu vuostru judicare, siti judicati: e cculla stessa misura, chi misurati all'autri, siti misurati vue.3E ppecchì vai guardannu, ch'all' uocchiu de fratitta cc'è na pagliuchella: e nun vidi, ch'all' uocchiu tue cce sta nu travu?4Ccu quale facce dici a fratitta: Appunta, ca te cacciu de l'uocchiu la pagliuca: quannu tuni hai nu travu all'uocchiu tue?5Ippuocritu, cacciate primu lu travu de l'uocchiu tue, e pue circa de cacciare lu filu de paglia de l'uocchiu de fratitta.6Un jati dannu le cose sante alli cani: e nun jettati le perne alli puorci, ppecchi ve succede, ca cculli piedi le inchianu de zancu, e vi se curranu ’ncuollu arraggiatizzi.7Addummannati, ca v'è statu datu: circati, ca truvati: truozzuliati, ca siti aperuti.8Ppecchì chine addummannadi, ricivadi: chine circa, trovadi: e chine ha truozzuliatu saradi apiertu.9Ca chine mai è tra de vue, chi lu figliu le circa nu stuozzu de pane, e le proja na petra?10O puru le circa nu pisciu, e la duna nu cursune?11Si addunca vue, deccussi mali cuomu siti, sapiti dare le cose bone, chi ve sù state date, alli figli vuostri: quantu cchiù lu Patre vuostru, ch'è 'ncielu, duna lu bene a chine coi lu circadi?12Faciti addunca all'uomini tuttu chillu bene, chi pritenniti fattu de illi. Ca chista è la legge, e li prufieti.13Trasiti ppe la porta stritta: ppecchì cchiù larga è la porta, autrutantu è la via, chi te strascina alla perdizione, e sunudi assai chilli, chi trasanu ppe chista.14Quantu è piccirilla la porta, autrutantu è la via stritta, chi te cunnuce alla vita: e puocu sù chilli, chi la sau truvare.15Guardative de li farsi prufieti, chi venanu vestuti duve vue cuomu tanti pecurielli: e sunudi pue de intra lupi arraggiati.16Le canusciti già de l'azziuoni, chi faudi. Se pò cogliere uva de le spine, e ficu de lu trifuogliu?17Ccussì uogni arvule buonu porta buoni li frutti: ed uogni arvule malu fa puru mali li frutti.18Un pò n'arvule buonu fare frutti mali: nnè n'aryule malu fare frutti buoni.19Uogni arvule, chi nun porta buoni li frutti, taglialu, e jettalu allu fuocu.20Vue già le canusciti a secunna de li frutti, chi portanu.21Nno tutti chilli, chi dicenu a mie, Segnure, Segnure, trasanu allu riegnu de li cieli: ma chillu, chi fa la vuluntate de lu Patre mio, ch'è 'ncielu, chistu cce trasadi.22Sai quantu me dicenu chillu jurnu: Segnure, Segnure, nun avimu nue prufetatu a nume tue, e nun avimu nue a nume tue cacciatu li demuoni, e nun avimu nue a nume tue fattu tanti meraculi?23Ed allura io me prutiestu ccu dilli: Nun ve aju mai canusciutu: peritime d'avanti, chi aviti cúmmissu tante malandrinerie.24Ognunu addunca, chi sente ste parole mie, e le minte ’mpratica, se pò chiamare l'uomu giudiziusu, chi fravicau la casa supra nu petramune,25E l'acqua, chi chiuvia a cati, le jumare, chi purtavanu china, e li vienti, chi s'eranu scatinati cuntra chilla casa nun la potteru jettare ’nterra: ppecchì era fravicata supra na petra.26Ognunu, chi sente ste parole mie, e nun le minte impratica, se pò assimigliare all'uomu pazzu, chi fravicau la casa sua supra la rina:27E quannu vinne a chiovere, e le jumare purtarudi china, e minaru li vienti supra chilla casa, la sciullaru tutta, e le facettanu na ruvina granne.28Aviennu pue Gesù frunutu sti discursi, tutti chilli gienti restaru maravigliati, vidiennu tanta duttrina.29Tantu cchiù ca tille struisciadi, aviennune la putestate, e nun già cuomu li luoru Scribbi, e Farasei.