Scrutatio

Venerdi, 2 maggio 2025 - Sant´ Atanasio ( Letture di oggi)

Lu Santo Vancieliu secunnu Matteo 25


1TANNU lu riegnu de li cieli s'assimiglia a dece virginelle: chi ccu la lampa ’nmanu jieru de lu spusu e de la spusa.2Ma cinque d'ille eranu ciote, e cinque prudienti.3Le cinque ciote pigliaru le lampe, e nun purta rud ' uogliu:4Le prudienti pue se purtarud'uogliu, e le lampe.5E tricannu lu spusu, 'ncignaru tutte a capizziare, e pue s'addurmiscieru.6A menzannotte pue se fice rumure: Eccu vena lu spusu, jatilu aʼncuntrare.7Allura s' azaru tutte chille virginelle, e miseru ’nnuordine le lampe luoru.8Ma le ciote disseru alle savie: Datinne uogliu de lu vuostru: ca le lampe moranu.9Rispunnieru le prudienti, diciennu: Acciò chi nun manchi a vue ed a nue, jati duve li vinnituri, ed accattativinne.10Mentreca pue chille jianu a cumprare l'uogliu, vinne lu spusu: e chille, ch'eranu priparate trasieru ccu lu zitu allu zitaggiu, e la porta se chiuse.11Alla fine venanu le autre virginelle, diciennu: Signure, signure, aperenne.12Ma illu rispunniennu disse: 'Nverità ve dicu, un sacciu, chine siti.13Vigliati addunca, quannu nun sapiti lu jurnu, nnè l'ura.14Ppecchi cuomu n'uomu partiennu luntanu, chiamau li siervi sue, e le cunzignau li bieni sue.15E ad unu deza cinque talienti, a n’autru dui, ed a n' autru ad ognunu secunnu le forze sue, e partiu. unu,16Sinne jiu chillu, chi avia ricivutu cinque talienti, e le traficau, e ne lucrau n'autri cinque.17De lu stiessu muodu chillu, chi n'avia ricivutu dui, e n'abbuschiau n'autri dui.18Chillu pue, chi n'avia ricivutu unu, jutu chi sinne foze, scavau ’nterra, ed ammucciau lu dinaru de lu patrune sué.19Duoppu multu tiempu vinne lu patrune de chilli siervi, e le chiamau alli cunti.20E prisentatuse chillu, chi avia ricivutu cinque talienti, linne uffriu n'autri cinque, diciennu: Signure, cinque talienti me diesti, eccu ca minn'aju abbuschiatu n'autri cinque.21Le disse la patrune: Bravu, siervu buonu e fidile, giacchì fuosti fidile allu picca, mò te fazzu patrune de l'assai: trase dintra lu gaudiu de lu signure tue.22Se prisentaudi pue l'autru, ch'avia ricivutu dui talienti, e disse: Signure, dui talienti me diesti, eccu ca minn' aju abbuschiatu n'autri dui.23Le disse lu signure sue: Abbiva, buon siervu. fidile, giacchi allu puocu fuosti fidile, mò te fazzu patrune de l'assai: trase dintra lu gaudiu de lu signure tue.24Prisentatuse pue chillu, chi avia ricivutu nu talientu, disse: Signure, sacciu, ca si n'uomu duru, ca mieti, duve nun simminasti, e ricuogli, duve nun hai spargiutu nente:25E temiennu minne jivi, ed ammucciavi ’nterra lu talientu tue: eccutilu.26E rispunniennu lu signure sue, le disse: Siervu malandrinu, e lundrune, sapie, ca mietu, duve nun simminu, e ricuogliu duve nun jiettu:27E perciò tu duvie dare lu dinaru mio a li banchieri, ca io veniennu m'averia ricuotu lu mio ccu lu ’nteresse.28Scipatile addunca lu talientu, e datilu a chillu, chi n'ha dece.29Ca a chine tene, sarà datu, e se truveradi dintra l'abbunnanza: a chillu pue, chi nun tene, sarà scippatu puru chillu, chi pare, ca tene.30Estu siervu ’nutile jettatilu alle tenebri de fore: llà se chiance, e se vattenu li dienti.31Quannu pue vena lu Figliu de l'uomu ccu la majestate sua, e tutti l'anciuli ccud illu, tannu s'assetta lu truonu de la majestate sua: supra32E se cungreganu ’nnanti ad illu tutti li gienti, ed illu le sparte, cuomu lu pasture staglia le piecure de li crapietti:33E minte le piecure alla destra sua, e li crapietti alla manca.34Tannu dice lu rre a chilli, chi sunu alla destra: Veniti, beneditti de lu Patre mio, 'mpussessative de stu riegnu priparatu ppe vue de la custituzione de lu munnu.35Ca'ntisi fame, e me diestiti a manciare: appi sidde, e me diestiti a vivere: era palegrinu, e me arricettastiti:36Culinuru, me vestistivu: malatu, me visitastivu, e 'ncarciru me venistivu a truvare.37Allura rispunnanu li giusti, diciennu: Segnure, e quannummai te vidiettimu ’ncamatu, e te diezimu a manciare: assiddatu, e te diezimu de vivere?38Quannummai te vidiettimu palegrinu, e te diezimu riciettu: culinuru, e te cuperimme?39E quannu te vidiettimu malatu, o carciratu, e vinnimu a te truvare?40E rispunniennu lu rre, le dice: 'Nverità ve dicu, sempreça aviti fattu bene ad unu de sti minimi fratielli mie, l'aviti fattu a mie.41Allura dice puru a chilli de la sinistra: Maleditti, jati allu ’nfiernu, chi è priparatu ppe lu demuoniu, e ppe l'anciuli sue.42Avietti fame, e nun me diestiti a manciare: avietti sidde, e nun me diestiti de vivere:43Era passaggieru, e nun me arricettastivu: culinuru, e nun me vestistivu: malatu, e carciratu, e nun me visitastivu.44Allura rispunnanu puru chissi, diciennu: Se gnure, quannu tamu vistu ’ncamatu, assiddatu, vian nante, culinuru, malatu, o carciratu, e nun t'avimu assistutu?45Tannu le rispunne diciennu: 'Nverità ve dicu: Quannu nun l'aviti fattu pped unu de sti cchiù piccirilli, nun l'aviti fattu mancu a mie.46E vaudi pue chisti allu suppliziu etiernu: e li giusti alla vita eterna.