Lu Santo Vancieliu secunnu Matteo 14
1NCHILLU tiempu Rode lu tetrarcu sentiu parrare de le cose de Gesù:2E disse alli curtiggiani sue: Chistu è Giuvanni Battista, chi è risuscitatu de la morte, e ppecchissu muoni ha la virtute de fare tutti sti meraculi.3Ppecchì Rode, aviennu fattu ligare a Giuvanni, lu ’nzimmau dintra nu carciru ppe causa de Rodiade mugliere de lu frate.4Allu quale Giuvanni dicia: Nun t' è permissu tenire a chista.5Ed illu vuliennulu ammazzare, se spagnau de lu puopulu: ppecchì lu tenianu ppe nu prufeta.6Ma lu jurnu nataliziu de Rode la figlicella de Rodiade esciudi ’nmienzu ad abballare, e piaciudi a Rode.7Tantu chi ccu juramientu le prumise de le dare tuttu chillu, chi l'avissi circatu.8Ma illa 'mmiziata de la mamma, le disse: Duname ccà dintra nu vacile la capu de Giuvanni Battista.9Se rattristau lu rre: ma ppe causa de lu juramientu datu, e de li cummitati, dunau l'ordine, chi le fuossi purtata.10E mannaudi a scruzzare Giuvanni dintra lu carciru.11E foze purtata la capu sua a nu vacile, e cunzignata a chilla giuvinella, chi la prisentaudi alla mamma.12E li discipuli sue jierudi a pigliare lu cuorpu, e l'uorvicarudi: e curseru duoppu a purtare la nova a Gesù.13Aviennu ’ntisu chistu Gesù, sinne partiu de lladi ccu na varca, e sinne jiudi a nu luocu sulagnu, e desiertu: ed aviennulu saputu le turbe, le curseru d'appriessu a pede de le citati.14Ed esciutu de la varca, vidiu chilla frattaria de gente, se muviudi ' a cumpassione de illa, e sanau tutti li malati luoru.15Ma essiennuse fatta la sira, li se abbicinarudi li discipuli sue, e le dissanu: Lu luocu è desiertu, e l'ura è fatta tardu: licienzia stu puopulu, ca puru va ppe ’ncuna turra, e se pruvvida de manciare.16Ma Gesù le diciu: Nun cc'è nicessitate de sinne jire: daticcenne vue de manciare.17Ed illi le rispusanu: Nue ccà nun avimu autru ca suli cinque pani, e dui pisci.18Ed illu le disse: Dunatimille a mie.19Ed aviennu uordinatu alle turbe de s'assettare supra l'erva, pigliau li cinque pani, e li dui pisci, sversau l'uocchi ’ncielu, benediciu, e stuozzijau, e deze alli discipuli li pani, e li discipuli alle turbe.20E tutti manciarudi, e s'abbuttarudi. E ricozanu dudici cuofini chini de stozza restatizzi.21E chilli, chi avianu manciatu, fozanu de numeru cinquemilia uomini, 'nnestra de le fimmine, e de li quatrarielli.22E ’ nzubitu Gesù uordinau alli discipuli sue de ’nchianare supra la varca, e lu jire ad aspettare all'autra banna, 'ntramente ch'illu licenziava lu puopulu.23E licenziate le turbe, sagliu illu sulu supra nu munte ppe fare orazione. E venuta la sira, era sulu sulu a chillu luocu.24La varca ’ntantu era ’nmienzu lu mare sbattuta de l'unne: ppecchì lu vientu l'era cuntrariu.25Ma alla quarta vijilia de la notte, jiu 'nviersu de illi Gesù caminannu supra mare.26E li discipuli appena lu videttanu caminare supra lu mare, se cuntrubarudi, e dicianu: Chista è na pantasima. E chini de pagura se misanu a gridare.27Ma’nzubitu Gesù parrau ad illi, e le disse: Faciti curaggiu: signu io, un ve spagnati.28Ma Pietru le rispuse, e le disse: Segnure, si si tuni, cummanname, chi viegni duve tie supra l'acqua.29Ed illu disse: Vieni. E Pietru scisu de la varca, caminava supra l'acqua ppe jire duve Gesù.30Ma vidiennu, ca lu vientu era truoppu forte, se pigliau de pagura: e stannu ppe s'affucare, gridau, e disse: Segnure, sarvame.31E Gesù stise ’ nzubitu la manu, lu pigliau, e le disse: Si de puocu fide, ppecchì hai dubitatu?32Ed essiennu illi ’nchianati supra la varca, lu vientu se quetaudi.33Ma chilli, chi eranu dintra la varca, curseru, e l'aduraru, diciennu: Tu sini ppe lu vieru lu Figliu de Dio.34E passatu lu lacu, sinne jieru alla terra de Gene sar.35Ed aviennulu la gente de chillu luocu ricanusciutu, mannaru 'ngiru ppe tuttu chillu paise, e le prisentaru tutti li malati:36E le circaru 'ngrazia de putire chisti tuccare na puntilla de la vesta. E tutti chilli, chi la tuccaru, fozanu sanati.